"Domnilor, la capitolul personalului se pot face reduceri extraordinar de mari. Să vă vârâţi însă în cap un lucru şi este mai bine să-l vârâm mai devreme decât mai târziu.
Să ştiţi precis că suntem o ţară sărăcită, trebuie să ne punem la nivelul sărăciei ţării. Trebuie să trecem printr-o perioadă de ani de ipăşire grea, pentru că dacă cerem ţăranului ultimul ban, nu ne este permis să ne îmbuibăm în lux[...]
Dacă cere contribuabilului ultima picătură de sânge, nu avem dreptul să ne prezentăm în faţa lui cu avantagii, ci, dimpotrivă deopotrivă cu ei şi aceasta până vom reuşi să ridicăm bogăţia tării să ridicăm şi bugetul general al statului. Pentru că eu domnilor, eu sunt de acord cu dumneavoastră că bugetul anual nu satisface cerinţele unui stat modern. Dar ce vreţi?..... Aţi făcut mare gălăgie că reduceţi automobilele. Este un scandal. Eu sunt convins că se cifrează la aproape un miliard paguba ţării cu aceste zeci de mii de automobile ale statului cu toţi şoferii cu toţi samsarii, vânzătorii de automobile, ramplasatorii de piese şi răspiese, benzină şi toate celelalte. Apoi d-lor, Poincare( Raymond Poincare de 5 ori prim-ministru al Franţei în perioada interbelică) nu mergea la teatru cu maşina preşedinţiei Consiliului, ci cu taximetrul. Opt automobile pentru opt miniştri, că atâţi vă trebuie, şi câte unul de prefect, şi halt!!! Cine vrea să se plimbe, să se plimbe pe cheltuiala lui proprie.Pe urmă domnilor să terminăm cu această epidemie de misiuni în străinătate. Apoi înainte, domnilor, plecau în străinătate un Alecsandri, un Kogălniceanu, şi plecau pe socoteala lor proprie, nu plecau pe bugetul statului. Dar acum de când cu Societatea Naţiunilor, a ajuns o adevărată epidemie.[...]
Nicio aprovizionare de material fără licitaţie cinstită. Să dispară buna învoială dubioasă. Când nu avem industrii, când nu avem colonii, când nu avem nimic şi suntem ţară sărăcită de război şi de proasta administrare, atunci trebuie să mergem la bugetul de ispăşire şi de sărăcie . Vom vedea că dacă aşa vom face ne vom mări prestigiul moral în faţa noastră şi a poporului nostru.
Nimic nu este mai grav într-un popr decăt atunci când îşi pierde încrederea în conducătorii săi. Dacă poporul va vedea că irosiţi în acest chip bănuţii şi munca lui, el vă va înstrăina de la el şi este păcat de această ţară, care are atât de puţine elemente culte, ca şi acelea, care mai sunt, să fie privite cu duşmănie de masa mare a poporului"
Dacă în textul de mai sus înlocuim câteva cuvinte cu altele, de ex. Societatea Naţiunilor cu Uniunea Europeană, război cu criza economică mondială, ş.a. devine 100% actual.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu